Fiul Meu... ţi-aud suspinul... glasul inimii-ţi aud
Şi M-am coborât din slavă rugăciunii să-ţi răspund...
De ce plângi? De ce ţi-e teamă? Oare nu am fost cu tine?
Braţul Meu prin încercare nu ţi-e sprijin? Nu te ţine?
Când prin noapte rătăceai drumul nu ţi-am luminat
Şi din valurile lumii sufletul nu ţi-am salvat?
Totuşi încă plângi... ţi-e teamă deşi zilnic îţi vorbesc
Şi Cuvântul Meu îţi spune că de veacuri te iubesc
Niciodată n-am promis că pe calea către Mine
Vor fi numai flori şi soare fără spini, fără suspine
Dar ţi-am spus că sunt cu tine, că din ceruri te veghez
Şi nu voi uita vreodată să te binecuvântez
Deci, ridică-te... fii tare... te iubesc cum niciodată
N-ai să poţi să înţelegi... Îţi sunt Dumnezeu şi Tată
Pentru tine Mi-am dat Fiul să moară crucificat
Ca să poţi ajunge-n ceruri... de păcat să fii iertat!
Fiule, ţi-aud suspinul... lacrimile ţi-am văzut
Voi turna balsam pe rana ce te-a frânt şi te-a durut
Dar şi tu să ai credinţă chiar de griji te copleşesc
Căci M-am coborât din slavă încă-o dată să-ţi vorbesc!
Vulcan-04-09-2023
Mary